Introducere în C++ La începutul anilor 70 a apărut C, creaţie a lui Dennis Ritchie şi Brian Kernighan. Limbajul C++ - creaţia lui Bjarne Stroustrup - poate fi privit ca o estensie a limbajului C care permite programarea pe obiecte. Succesul avut pe piaţă l-a impus, deşi există programatori (chiar dintre cei mai buni) care nu-l acceptă - se bazează pe ideea că limbajul C nu a fost creat pentru aceasta, prin urmare extensia este artificială. Câteva noţiuni despre limbaj: Limbajul este extrem de flexibil, adică ne permite ca pornind de la un anumit algoritm, redactat în pseudocod, să putem scrie o mulţime de programe, care nu seamănă între ele, dar care fac acelaşi lucru. Cu alte cuvinte, o secvenţă poate fi codificată în mai multe feluri. Limbajul permite ca anumite secvenţe să poată fi scrise "ermetic". Aceasta înseamnă că, după o anumită perioadă, chiar şi cel care a scris secvenţa are dificultăţi în înţelegerea ei. Este de la sine înţeles că nu trebuie să procedăm astfel. În acelaşi timp, programele se pot scrie şi într-o manieră apropiată de limbajul pseudocod. Din acest motiv limbajul C++ este preferat de mulţi programatori. În C++ se poate uşor greşi, datorită faptului că este permis să scriem "aproape orice". Deci trebuie să fim atenţi la ce facem. Pentru ca C++ să fie un limbaj portabil au apărut norme ANSI C++. De fapt, de aceste standarde se ocupă o instituţie specializată - AMERICAN NATIONAL STANDARD INSTITUTE. După cum am văzut, un limbaj conţine, pe lângă setul de instrucţiuni, o mulţime de funcţii care au rolul de a ajuta programatorul în elaborarea programelor. Atunci când o firmă (Microsoft, Borland) vinde un mediu de dezvoltare C++, toate funcţiile cerute de standarde trebuie să fie conţinute de acesta. Pe lângă ele, firma poate introduce şi alte funcâii, dar utilizarea lor duce la crearea de programe neportabile. Bibliografie: Tudor Sorin, manual clasa a IX-a Câteva metode de programare mai importante: Recursivitate Divide et impera Backtracking   Site-ul poate fi vizualizat fără probleme în Opera, IE, Netscape şi Mozilla ©2004 Caraboy.